Manastirea Cetatuia
Mai multe despre: Manastiri schituri si catedrale ortodoxe
Manastirea Cetatuia a fost ctitorita de domnitorul Gheorghe Duca, pe una din mosiile sale, cu o suprafata de circa 45 ha teren cu vii, livezi si prisaci, pe dealul si valea Cetatuia. Zidirea a inceput in anul 1669 si s-a finalizat in 1672.
Biserica a fost inconjurata, de la inceput, de ziduri inalte de piatra, cu metereze si drum de straja, turn de intrare si turnuri de colt, reprezentand, la acea vreme, un punct fortificat de aparare impotriva navalitorilor, unde domnitorul se putea retrage. In incinta manastirii, in afara de biserica si palatul domnesc, s-au mai construit chilii, baie, bucatarie, pivnite si staretia cu trapeza.
Pe latura sudica a incintei se afla cladirea cu sala gotica "Anastasia Doamna". De o frumusete desavarsita, sala spatioasa este bine luminata de cele 11 ferestre, iar ornamentatia este reprezentata de rozete si diverse forme geometrice si vegetale. Fresca interioara reprezinta scene cu personaje biblice.
Un loc aparte il ocupa palatul rezervat gazduirii domnitorului, cladire fortificata, specifica sec. al XVII-lea. Cuhnea domneasca sau, dupa unele opinii, baia turceasca, o cladire masiva, din piatra, este singura constructie de acest fel care s-a pastrat intr-un ansamblu manastiresc.
Biserica manastirii, reprezentand o copie simplificata a Bisericii ?Sf. Trei Ierarhi?, este specifica arhitecturii religioase din Moldova secolului al XVII-lea, fiind totusi o sinteza originala a unor elemente arhitectonice disparate. Casa domneasca, biserica si sala gotica au fost pictate de fratii aromani Mihai, Dima si Gheorghe, ajutati de cativa mesteri localnici. Dupa mai bine de 300 de ani, o parte din compozitii si portrete, deosebite ca forma si colorit, demonstreaza talentul mesterilor zugravi.
Ruinata, la sfarşitul secolului al XIX-lea, manastirea a fost restaurata in perioada interbelica, la insistenta istoricului Nicolae Iorga.
Viata religioasa si culturala a Manastirii Cetatuia este prezentata in muzeul manastirii, care poate fi vizitat de pelerini.
O superba panorama a Iasului se poate admira din turnul "Cina Pelerinului", aflat in cladirea staretiei.
Biserica a fost inconjurata, de la inceput, de ziduri inalte de piatra, cu metereze si drum de straja, turn de intrare si turnuri de colt, reprezentand, la acea vreme, un punct fortificat de aparare impotriva navalitorilor, unde domnitorul se putea retrage. In incinta manastirii, in afara de biserica si palatul domnesc, s-au mai construit chilii, baie, bucatarie, pivnite si staretia cu trapeza.
Pe latura sudica a incintei se afla cladirea cu sala gotica "Anastasia Doamna". De o frumusete desavarsita, sala spatioasa este bine luminata de cele 11 ferestre, iar ornamentatia este reprezentata de rozete si diverse forme geometrice si vegetale. Fresca interioara reprezinta scene cu personaje biblice.
Un loc aparte il ocupa palatul rezervat gazduirii domnitorului, cladire fortificata, specifica sec. al XVII-lea. Cuhnea domneasca sau, dupa unele opinii, baia turceasca, o cladire masiva, din piatra, este singura constructie de acest fel care s-a pastrat intr-un ansamblu manastiresc.
Biserica manastirii, reprezentand o copie simplificata a Bisericii ?Sf. Trei Ierarhi?, este specifica arhitecturii religioase din Moldova secolului al XVII-lea, fiind totusi o sinteza originala a unor elemente arhitectonice disparate. Casa domneasca, biserica si sala gotica au fost pictate de fratii aromani Mihai, Dima si Gheorghe, ajutati de cativa mesteri localnici. Dupa mai bine de 300 de ani, o parte din compozitii si portrete, deosebite ca forma si colorit, demonstreaza talentul mesterilor zugravi.
Ruinata, la sfarşitul secolului al XIX-lea, manastirea a fost restaurata in perioada interbelica, la insistenta istoricului Nicolae Iorga.
Viata religioasa si culturala a Manastirii Cetatuia este prezentata in muzeul manastirii, care poate fi vizitat de pelerini.
O superba panorama a Iasului se poate admira din turnul "Cina Pelerinului", aflat in cladirea staretiei.
Manastirea Hadambu
Mai multe despre: Manastiri schituri si catedrale ortodoxe
Sfanta Manastire Hadambu dateaza din a doua jumatate a secolului al XVII-lea, deci anul 1659.
Este o ctitorie veche a unui boier grec pe nume Iani Hadambu. Acesta primise cateva proprietati de pamant de la domnitorul din acea vreme, Gheorghe Ghica-Voda. printre care si proprietatea pe care este situata manastirea.
Boierul Iani Hadambu primeste aceasta proprietate cu scopul de a reinnoi o veche bisericuta de lemn din secolul al XV-lea, avand hramul "Sfantul Ierarh Nicolae". Biserica si zidurile sunt construite din piatra de cariera sub forma unei fortarete, datorita acelor vremuri vitrege cand navaleau turcii si tatarii, pradand manastirile.
Pisania, care este scrisa in slavona veche, in piatra, este situata deasupra usii de la intrarea in biserica. Ea glasuieste: "Cu voia Tatalui, cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, a reinnoit si facut aceasta biserica dumnealui Iani Hadambu in padurea Iasilor din dealu Mare unde este hramul Precistei si Nascatoarei de Dumnezeu in zilele lui Io Ghiorghe Ghica Voievod, in anul 7169(1659), septembrie 8."
De-a lungul timpului, pe aici s-au perindat mai multe generatii de calugari greci. Ei au ajuns cu vietuirea pana in timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cand a fost data legea secularizarii averilor manastiresti (1859 - 1860). In urma acestei legi, monahii greci au fost obligati sa paraseasca manastirea. In aceste conditii manastirea este parasita pana in anul 1937, cand vin primii calugari romani, pastoriti de parintele Ieromonah Iov Mazilu. Acestia au reparat acoperisul bisericii, au reparat bolta bisericii si au consolidat o parte a zidurilor bisericii, cu caramida, ceea ce se vede si in zilele noastre.
Nici calugarii romani nu au stat prea mult, deoarece in anul 1960, in urma unui decret, sunt dati afara din manastire.Astfel, Manastirea Hadambu ramane parasita din nou timp de 30 de ani, pana in anul 1990, cand, din incredintarea I.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, a fost numit staret al Manastirii Protos. Nicodim Gheorghita.
Este o ctitorie veche a unui boier grec pe nume Iani Hadambu. Acesta primise cateva proprietati de pamant de la domnitorul din acea vreme, Gheorghe Ghica-Voda. printre care si proprietatea pe care este situata manastirea.
Boierul Iani Hadambu primeste aceasta proprietate cu scopul de a reinnoi o veche bisericuta de lemn din secolul al XV-lea, avand hramul "Sfantul Ierarh Nicolae". Biserica si zidurile sunt construite din piatra de cariera sub forma unei fortarete, datorita acelor vremuri vitrege cand navaleau turcii si tatarii, pradand manastirile.
Pisania, care este scrisa in slavona veche, in piatra, este situata deasupra usii de la intrarea in biserica. Ea glasuieste: "Cu voia Tatalui, cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, a reinnoit si facut aceasta biserica dumnealui Iani Hadambu in padurea Iasilor din dealu Mare unde este hramul Precistei si Nascatoarei de Dumnezeu in zilele lui Io Ghiorghe Ghica Voievod, in anul 7169(1659), septembrie 8."
De-a lungul timpului, pe aici s-au perindat mai multe generatii de calugari greci. Ei au ajuns cu vietuirea pana in timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cand a fost data legea secularizarii averilor manastiresti (1859 - 1860). In urma acestei legi, monahii greci au fost obligati sa paraseasca manastirea. In aceste conditii manastirea este parasita pana in anul 1937, cand vin primii calugari romani, pastoriti de parintele Ieromonah Iov Mazilu. Acestia au reparat acoperisul bisericii, au reparat bolta bisericii si au consolidat o parte a zidurilor bisericii, cu caramida, ceea ce se vede si in zilele noastre.
Nici calugarii romani nu au stat prea mult, deoarece in anul 1960, in urma unui decret, sunt dati afara din manastire.Astfel, Manastirea Hadambu ramane parasita din nou timp de 30 de ani, pana in anul 1990, cand, din incredintarea I.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, a fost numit staret al Manastirii Protos. Nicodim Gheorghita.
Schitul Patrunsa
Mai multe despre: Manastiri schituri si catedrale ortodoxe
Schitul Pătrunsa, se afla la 7 kilometri de orice drum de acces si stă mărturie a vieții monahale tipice sihaștrilor din legendele românești.Nu există drum de mașină, nu există curent electric, nu există nimic din ceea ce știm noi a fi civilizație. Nu există nici turiști pe aici. Dacă până la Iezer și Pahomie există drumuri județene amenajate, pentru Pătrunsa, nu există decât un singur drum, o potecă de munte, printre stânci, pe maluri de pârâuri, un fel de drum al inițierii.
Manastirea Caraiman Busteni
Mai multe despre: Manastiri schituri si catedrale ortodoxe
Mânăstirea Caraiman - o mânăstire de călugări ce poartă hramul „Înălțarea Sfintei Cruci” și care este amplasată într-un cadru mirific chiar la poalele muntelui Caraiman. Mănăstirea „Înălţarea Sfintei Cruci” - Caraiman este o mănăstire
ortodoxă, înființată în anul 1998, la inițiativa Preacuviosului Părinte
Gherontie Puiu. Este situată pe Valea Prahovei în orașul Bușteni, la poalele Munţilor
Bucegi, într-o poiană care are în mijlocul ei un brad cu o formă aparte.
Manastirea Sfantul Pantelimon din Braila
Mai multe despre: Manastiri schituri si catedrale ortodoxe
Manastirea Sfantul Pantelimon este situata in apropierea statiunii balneoclimaterice Lacu Sarat, Braila. Este o manastire de maici si a luat fiinta in anul 1996. Ansamblul manastiresc cuprinde o bisericuta de lemn in stil maramuresean si doua corpuri de chilii. Aici se tin slujbe zilnic, conform rânduielii monahale a ortodoxiei, la care participa atât enoriasii si pacientii din statiunea Lacul Sarat, cât si toti doritorii de hrana si tamaduire spirituala, de reculegere si liniste sufleteasca. In data de 27 iulie 1996, in prezenta Preasfintiei Sale dr. Casian Craciun – Episcop al Dunarii de Jos si a organelor locale a fost fixat si sfintit locul Bisericii si incinta Manastirii Sf. Mucenic Pantelimon.
Manastirea Lainici din judetul Gorj
Mai multe despre: Manastiri schituri si catedrale ortodoxe
Unul dintre cele mai importante obiective religioase si turistice din judetul Gorj este Sfanta Manastire Lainici, din orasul Bumbesti Jiu. Manastirea Lainici, asezata la mijlocul mirificului defileu al Vaii Jiului (la 25 km distanta de Petrosani si la 32 km de Targul Jiu), apartine de Arhiepiscopia Craiovei si de MItropolia Olteniei. Denumirea de “Lainici” este invaluita in mister . S-au emis diferite ipoteze etimologice privind toponimia, dar au ramas incerte la nivel interpretativ. Vechimea Sfintei Manastiri Lainici se pierde in negura vremii, necunoscandu-se oficial si istoric inceputurile sale. Trebuie remarcat faptul ca majoritatea datarilor istorice referitoare la Manastirea Lainici s-au folosit de pisania de deasupra usii de la intrare si au desemnat anul 1817 drept inceput al manastirii. In prezent, in Manastirea Lainici se savarsesc toate cele sapte sfinte Laude zilnic si toata obstea tine candela aprinsa pentru intarirea credintei si a desavarsirii crestine , alina durerile oamenilor, in limita posibilului, si se incearca o traire cat mai aproape de Dumnezeu.
 |
| Manastirea Lainici din judetul Gorj |
 |
| Manastirea Lainici din judetul Gorj |
 |
| Manastirea Lainici din judetul Gorj |
 |
| Manastirea Lainici din judetul Gorj |
 |
| Manastirea Lainici din judetul Gorj |
 |
| Manastirea Lainici din judetul Gorj |
 |
| Manastirea Lainici din judetul Gorj |
 |
| Manastirea Lainici din judetul Gorj |
Schitul Acoperamantul Maicii Domnului Moldovita
Mai multe despre: Manastiri schituri si catedrale ortodoxe
Schitul Acoperamantul Maicii Domnului Moldovita
- construit in anul 2005
- Hramul Sfantul Ilie
- posibilitatea de cazare pentru 30 de persoane care vin la slujbele religioase
- manastire de maici, in numar de 10
- slujba de la 24:00 – 03:00 dimineata
Manastirea Putna
Mai multe despre: Manastiri schituri si catedrale ortodoxe
Situata intr-un tinut de har si pace, manastirea Putna ramane, de peste cinci veacuri, un important punct de reper spiritual, istoric si cultural al unei lumi aflate in framantarea istoriei.
Manastirea a fost denumita "Ierusalim al neamului romanesc" deoarece aici isi are mormantul cel mai iubit conducator pe care l-au avut romanii: Stefan cel Mare si Sfant. Acesta a avut cea mai lunga domnie dintre voievozi (1457 - 1504), a castigat 34 de razboaie din 36 si a construit peste 30 de biserici si manastiri. Putna este prima si cea mai vestita ctitorie a voievodului; ea va fi terminata in 1469 si va ajunge necropola domneasca. Sub lespezile locasului se afla 28 de morminte, multe dintre ele apartinand dinastiei Musatinilor. Cronicarul Ioan Neculce ne spune ca biserica era "tot cu aur poleita zugravala, mai mult aur decat zugravala, si pre dinlauntru si pre denafara". Cu timpul, manastirea va deveni un important centru de cultura. Chiar si dupa moartea voievodului, aici vor functiona in continuare vestitele scoli de muzica sau atelierele de broderii si de scris carti. Ca si alte biserici din zona, Putna este construita in cunoscutul stil moldovenesc care preia unele elemente gotice si le adapteaza la formele si necesitatile traditiei bizantine. In mod firesc, biserica Putnei pastreaza spatiile arhitecturale ortodoxe consacrate: pridvor, pronaos, camera mormintelor, naos si altar.
Putna a fost de la inceput manastire de calugari fiind cea mai veche asezare manastireasca din Bucovina care a functionat neintrerupt in pofida evenimentelor nefericite prin care a trecut de-a lungul timpului. Multi dintre pelerinii si turistii sositi la Putna isi regasesc aici pacea sufleteasca prin participarea la sfintele slujbe si prin sfaturile duhovnicilor ce sunt asaltati, mai ales in cele patru mari posturi , de necazurile si bucuriile oamenilor. Putna ofera sprijin si odihna sufletului atat prin rugaciunile parintilor ce s-au nevoit in aceste locuri, cat si prin rugaciunile Maicii Domnului, considerata stareta manastirii si a carei icoana facatoare de minuni strajuieste biserica. Sfintii a caror moaste se afla aici ii ocrotesc de asemenea pe credinciosii ajunsi la Putna.
Ca un sens al existentei lor, calugarii , prin exemplul personal, incearca sa descopere credinciosilor frumusetea spiritualitatii ortodoxe care ne indeamna pe toti la rostirea intr-un duh de pocainta a rugaciunii inimii: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueste-ma pe mine pacatosul.
Manastirea a fost denumita "Ierusalim al neamului romanesc" deoarece aici isi are mormantul cel mai iubit conducator pe care l-au avut romanii: Stefan cel Mare si Sfant. Acesta a avut cea mai lunga domnie dintre voievozi (1457 - 1504), a castigat 34 de razboaie din 36 si a construit peste 30 de biserici si manastiri. Putna este prima si cea mai vestita ctitorie a voievodului; ea va fi terminata in 1469 si va ajunge necropola domneasca. Sub lespezile locasului se afla 28 de morminte, multe dintre ele apartinand dinastiei Musatinilor. Cronicarul Ioan Neculce ne spune ca biserica era "tot cu aur poleita zugravala, mai mult aur decat zugravala, si pre dinlauntru si pre denafara". Cu timpul, manastirea va deveni un important centru de cultura. Chiar si dupa moartea voievodului, aici vor functiona in continuare vestitele scoli de muzica sau atelierele de broderii si de scris carti. Ca si alte biserici din zona, Putna este construita in cunoscutul stil moldovenesc care preia unele elemente gotice si le adapteaza la formele si necesitatile traditiei bizantine. In mod firesc, biserica Putnei pastreaza spatiile arhitecturale ortodoxe consacrate: pridvor, pronaos, camera mormintelor, naos si altar.
Putna a fost de la inceput manastire de calugari fiind cea mai veche asezare manastireasca din Bucovina care a functionat neintrerupt in pofida evenimentelor nefericite prin care a trecut de-a lungul timpului. Multi dintre pelerinii si turistii sositi la Putna isi regasesc aici pacea sufleteasca prin participarea la sfintele slujbe si prin sfaturile duhovnicilor ce sunt asaltati, mai ales in cele patru mari posturi , de necazurile si bucuriile oamenilor. Putna ofera sprijin si odihna sufletului atat prin rugaciunile parintilor ce s-au nevoit in aceste locuri, cat si prin rugaciunile Maicii Domnului, considerata stareta manastirii si a carei icoana facatoare de minuni strajuieste biserica. Sfintii a caror moaste se afla aici ii ocrotesc de asemenea pe credinciosii ajunsi la Putna.
Ca un sens al existentei lor, calugarii , prin exemplul personal, incearca sa descopere credinciosilor frumusetea spiritualitatii ortodoxe care ne indeamna pe toti la rostirea intr-un duh de pocainta a rugaciunii inimii: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueste-ma pe mine pacatosul.
Manastirea Sucevita
Mai multe despre: Manastiri schituri si catedrale ortodoxe
Asezare: Sat Sucevita, comuna Sucevita, judetul Suceava.
Coordonate GPS: 47.778139 , 25.711138
Manastirea Sucevita este ctitorie a familiei Movila de la sfarsitul secolului al XVI-lea, inceputul secolului al XVII-lea. Dintre bisericile cu pictura exterioara din nordul Moldovei, la Sucevita s-a pastrat cel mai bine pictura murala exterioara datorita zidurilor de incinta care o protejaza. Interventiile de specialitate asupra picturii murale au debutat in 1989 la exterior, coordonatorii lucrarii fiind Oliviu Boldura si Tatiana Pogonat, si continuate dupa 2000 la interior.
Biserica manastirii Sucevita , cu hramul "Invierea Domnului" a fost ctitorita inainte de anul 1581 de catre Teodosie Barbovschi, de catre fratii Movila, boieri bogati si influenti, si de una din fiicele lui Petru Rares. Ctitorii Sucevitei au fost Gheorghe, episcop de Radauti si viitor mitropolit al tarii, Ieremia si Simion, domni ai Moldovei. Biserica se incadreaza in categoria edificiilor de cult pe plan triconc, in forma de cruce. Bine conservata, pictura in fresca este opera a doi zugravi romani, fratii Ion si Sofronie, care au terminat impodobirea cu pictura in anul 1596. Muzeul manastirii Sucevita poseda o bogata colectie de icoane, obiecte de cult, carti bisericesti, precum si vestitele acoperamante de mormant cu portretele lui Ieremia (1606) si Simion Movila (1609).
Coordonate GPS: 47.778139 , 25.711138
Manastirea Sucevita este ctitorie a familiei Movila de la sfarsitul secolului al XVI-lea, inceputul secolului al XVII-lea. Dintre bisericile cu pictura exterioara din nordul Moldovei, la Sucevita s-a pastrat cel mai bine pictura murala exterioara datorita zidurilor de incinta care o protejaza. Interventiile de specialitate asupra picturii murale au debutat in 1989 la exterior, coordonatorii lucrarii fiind Oliviu Boldura si Tatiana Pogonat, si continuate dupa 2000 la interior.
Biserica manastirii Sucevita , cu hramul "Invierea Domnului" a fost ctitorita inainte de anul 1581 de catre Teodosie Barbovschi, de catre fratii Movila, boieri bogati si influenti, si de una din fiicele lui Petru Rares. Ctitorii Sucevitei au fost Gheorghe, episcop de Radauti si viitor mitropolit al tarii, Ieremia si Simion, domni ai Moldovei. Biserica se incadreaza in categoria edificiilor de cult pe plan triconc, in forma de cruce. Bine conservata, pictura in fresca este opera a doi zugravi romani, fratii Ion si Sofronie, care au terminat impodobirea cu pictura in anul 1596. Muzeul manastirii Sucevita poseda o bogata colectie de icoane, obiecte de cult, carti bisericesti, precum si vestitele acoperamante de mormant cu portretele lui Ieremia (1606) si Simion Movila (1609).
 |
| Manastirea Sucevita |
 |
| Manastirea Sucevita |
 |
| Manastirea Sucevita |
Biserica Precista anul 1647 Vasile Lupu Galati
Mai multe despre: Manastiri schituri si catedrale ortodoxe
Biserica Precista este monument istoric si asezamant de cult, datand din anul 1647, fiind construita in timpul domniei lui Vasile Lupu, ctitori fiind fratii Dia si Serbu, fii lui Coman, negustori braileni si Constantin Teodor, negustor din Galati. Materialul de constructie a bisericii provine de la un castru roman de la Tirighina, din marginea orasului Galati. Biserica are o temelie puternic profilata din piatra, cu doi contraforti de o parte si de alta a absidelor laterale. Un brau median din trei ciubuce torice imparte fatada monumentului in doua registre, cel superior avand arcade mici, o friza de discuri ceramice galbene si un sir de creneluri care deservesc fortificatia si sunt in legatura cu camera ostasilor aflata deasupra Sfantului Altar. Pe aceeasi axa longitudinala se afla turla de pe naos catre rasarit si clopotnita spre apus, facand corp comun; sub clopotnita, deasupra exonartexului (pridvor) se afla camera de straja si bucatarie in vremuri de restriste. Peretii bisericii au o grosime de circa 1,50-1,80 m in partea de nord, fiind dubli, lasand o scara de urcare la mediana si avand la mijlocul ei o fantana capcana. Biserica Precista a fost inchinata M-rii Vatopedi din Muntele Athos pana la secularizarea averilor manastiresti din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. In 1796, in timpul razboiului ruso-turc (1768-1774), aici a stat ascuns domnitorul Moldovei Constantin Mavrocordat. In anul 1821, in timpul Eteriei, turcii au incendiat biserica, fiind apoi restaurata intre anii 1829-1858. Incadrandu-se intr-o categorie distincta de monumente, acum unic in tara, edificiul a suscitat interesul si admiratia unor calatori straini si a unor istorici ai artei si arhitecturii. Paul de Alep il descrie in urma calatoriei sale in Moldova (1653-1658). Lucrari de restaurare de mare amploare s-au facut intre anii 1953-1957, in prima etapa, apoi in etapa a doua 1965-1970, sf.lacas fiind transformat din 1971 in expozitie de arta bisericeasca. In acest sf. locas au slujit egumeni, preoti, diaconi si cantareti greci si romani precum: egumenii Ignatie, Gherasim, Antim, Sava; preotii Ioan, Marco, Stefan, Anton Velichi, Florea Gheorghe, I.C. Beldie (1920-1940), Ion Balta; diaconii Ioan Grigoras, Ioan Lungu; cantaretii Tudorache si Gheorghe Ghimpu.
Manastirea Bistrita
Mai multe despre: Manastiri schituri si catedrale ortodoxe
Manastirea Bistrita, straveche vatra monahala, a avut un
rol important in istoria si cultura secolelor trecute. Numele de Bistrita l-a primit de la
raul pe malul caruia se afla (“bistro” in limba slavona insemnand “repede”). A
fost ridicata in jurul anului 1490 de familia boierilor Craiovesti. Prima
atstare documentara a manastirii dateaza din 16 martie 1494 si este un hrisov
prin care Vlad Calugaru intareste stapanirea manastirii Bistrita asupra unui
numar de sate (hrisov pastrat in copie in biserica). Ctitorul principal este
banul Craiovescu care, spre sfarstul vietii, s-a calugarit in manastire sub
numele de Pahomie. El a adus aici, in 1497, moastele Sfantului Grigorie
Decapolitul de la Constantinopol. Manastirea este restaurata cu scopul de a se
continua traditia duhovniceasca si culturala a Bistritei de alta data.
 |
| Manastirea Bistrita |
 |
| Manastirea Bistrita |
 |
| Manastirea Bistrita |
 |
| Manastirea Bistrita |
 |
| Manastirea Bistrita |
 |
| Manastirea Bistrita |
 |
| Manastirea Bistrita |