Dumnezeule Cel Prea Înalt, Care eşti
slăvit de toată făptura cu cântări de laudă, Cel Ce Te odihneşti pe
scaunul slavei, dar nu Te depărtezi nici de scaunele inimilor smerite,
Izvorul Cel pururea curgător al bunătăţii, Care adapi din destul
brazdele inimilor umilite şi trimiţi la bună vreme lumina şi căldura
iubirii Tale de oameni, ca să culegi din lanul sufletelor spicele
faptelor bune, Însuţi Îndurate Stăpâne, Oceanul milostivirii întru Care
cufundăm toate nădejdile noastre de mântuire, Cel nevăzut de heruvimi,
dar arătat de oameni în oglinda Trupului Unuia Născut Fiului Tău, ia
aminte la nevredncele noastre rugăciuni şi revarsă din destul tuturor
roua milei Tale dătătoare de pace.
De
vei căuta la nevrednicia noastră, vom fi după dreptate aruncaţi în
focul cel veşnic, căci ca nişte desfrânaţi am vieţuit, îmbrăţişând
patimile cele osânditoare ale sufletului şi trupului nostru. N-am plinit
poruncile Tale şi totdeauna întru prostia noastră am căutat să aprindem
focul patimilor, dar prin aceasta nu am reuşit decât să aprindem focul
dreptei Tale mânii şi ne-am supus judecăţii. Însă nevoind încă să ne
pierzi pe noi întru fărădelegile noastre ai îngăduit să aşezi înaintea
noastră acceastă rânduială binecuvântată a postului, ce este oglinda în
care privim sufletele noastre urâţite de păcat şi ne tânguim ca Adam,
cerând veşmântul milostivirii Tale. Nu ne ruşina pe noi nici pe această
cărare a pocăinţei pe care am pornit, ci arată-ne biruitori asupra
vrăjmaşilor nevăzuţi, întrarmându-ne cu sabia rugăciunii Tale, cu care
să tăiem toate gândurile osânditoare. Curăţeşte inimile noastre,
trimitând apa îndurărilor Tale întru care îneacă toată cugetarea cea
pătimaşă. În noroiul slavei deşarte pururea alunecăm şi cădem în groapa
tuturor răutăţilor, fiind cu totul osândiţi. Tinde-ne mână de ajutor
Stăpâne, şi ne urcă pe noi pe muntele nevoinţelor, dăruindu-ne totodată
şi lumina pocăinţei. Prin gustarea din otrava păcatului ne-am pricinuit moarte sufletului şi
ne-am despărţit de petrecerea întru lumina poruncilor Tale. Dar ca Un
Milostiv vino întru întâmpinarea noastră şi ne dăruieşte îmbrăţişarea
iertării. Greu apasă asupra noastră povara trupului celui legat cu
lanţurile patimilor. Însă Tu, Hristoase, ca Unul Ce până în adâncurile
iadului Te-ai pogorât, ca să dezlegi blestemul lui Adam, pleacă-Te cu
milă şi spre noi. Pentru tămăduirea noastră de cumplitele neputinţe ale
sufletului şi trupului ne-ai rânduit acest canon al postului; pentru
aceasta, învredniceşte-ne şi pe noi a-l plini cu inimă curată şi cu
nădejde în purtarea Ta de grijă. Dăruieşte lacrimi de gânduri umilite,
ca să spălăm toată necurăţia inimii şi ochii noştri cei întinaţi cu
priveliştile păcatelor luminează-i, ca totdeauna să contemple icoana
frumuseţii Tale luminate de virtuţile ce ne poartă pe calea asemănării
cu Dumnezeu. Mâinile noastre grabnic lucrătoare spre fapte osânditoare
îndreptează-le spre lucrarea poruncilor Tale.
Picioarele cele ce aleargă în căile
deşertăciunii le abate spre cărarea faptelor bune. Mintea noastră cea
spurcată de gânduri rele o curăţeşte cu mulţimea îndurărilor Tale şi o
fă primitoare de cugetări dumnezeieşti. Cu mirul înţelepciunii Tale bine
înmiresmează mintea noastră pe care am stricat-o cu mirosul cel greu al
gândurilor necurate. Inima pe care Însuţi ai sfinţit-o ca tron al
înţelegerilor înalte ce desfătează mintea heruvimilor noi, nevrednicii
am făcut-o groapă primitoare de gunoiul patimilor. Cinstea dumnezeiască
Stăpâne, cu care ne-ai încununat pe noi am pierdut-o, făcându-ne
slujitori patimilor. Zidirea mâinilor Tale suntem, toţi pecetluiţi cu
gândul voinţei Tale de mântuire, dar neascultând poruncile Tale, ne-am
abătut pe căile nedreptăţii. Din pământ m-ai zidit şi cu suflarea
duhului iubirii Tale m-ai arătat ca o făptură minunată, încununată cu
frumuseţe dumnezeiască. Dar eu neluând seama la cinstea cu care m-ai
învrednicit m-am coborât în adâncul fărădelegilor.
Însă,
pentru că sunt făptura mâinilor Tale, ce ascund icoana darurilor Tale,
măcar că e prăfuită de patimi, o, minune, cu dor priveşti spre mine, cel
nevrednic. Dar eu nu pricep nici măreţia fiinţei mele, fiind cufundat
în somnul neştiinţei, şi nu înţeleg nici înălţimea chemării spre
îndumnezeire. Cu totul sunt trup şi toată viaţa mea nu îşi are curgerea
decât pe orizontală printre furtuna grijilor lumeşti. Vai, mie ! Că am
nesocotit înălţimea chemării Tale şi m-am făcut rob patimilor
stricătoare, deşi în gândul Tău am fost zidit ca împărat peste toată
zidirea. Darurile cele veşnice ale milostivirii Tale voieşti să mi le
dai, dar eu alerg după bunurile trecătoare ale acestei lumi. Mă
îndulcesc de cuvintele dumnezeieşti, dar la vremea lucrării faptelor
sunt biruit de însăşi trândăvia mea. În urechile inimii îmi răsună
cuvintele înţelepciunii, dar când mi se cere lucrarea cea mărturisitoare
a credinţei uşor sunt biruit de patimi şi îndemnurile luminoase mi se
par o povară prea grea de purtat în faptă.
Cum mă voi înfăţişa înaintea Ta Stăpâne,
când vremea vieţii pentrecându-o în păcate, nu am învăţat nici până
acum a mă ruga ? În lanţurile multor neputinţe şi patimi mă văd
totdeauna pe mine legat, dar lenevirea şi împietrirea inimii mele în
necredinţă nu-mi dau voie să alerg spre limanul rugăciunii. Patimile mă
covârşesc, dar tot rămân încleştat în lenevirea de a mă ruga. Cum voi
câştiga mântuirea, când nesocotesc toate virtuţile şi sunt străin de
cercetarea păcatelor mele ? Cum mă voi înfăţişa înaintea Ta când nu am
început a învăţa nici alfabetul rugăciunii. Mă îngrozesc de judecată,
osânda mă înspăimântează, dar tot nu vin la pocăinţă. Însuşi mă
deznădădjuiesc de îndreptarea mea prin propriile puteri. Pentru aceasta,
Te rog pe Tine, Izvorule al milostivirii, cu judecăţile pe care le
ştii, adu-mă pe mine la limanul pocăinţei, ca să câştig şi eu izbăvire
din muncile cele cumplite gătite pentru păcatele mele.
Iată
vremea postului îmi stă înainte. Nu ştiu cum să pun început pocăinţei
mele, dar te rog pe Tine să ridici norul patimilor de pe cerul inimii
mele şi să-mi dai ploaie de lacrimi cu care să înmoi pământul inimii
mele, cel uscat de arşiţa patimilor. Tinde-Ţi mâna Ta dintru înălţime şi
ne binecuvintează pe noi, pe toţi, dând din destul fiecăruia ca Un
Milostiv, talanţii darurilor Tale spre înmulţirea cu înţelepciune în
vremea postului. Iar la sfârşitul perioadei de nevoinţă rânduite să-Ţi
aducem şi noi ca văduva din Evanghelie cei doi bănuţi ai micilor noastre
osteneli, postul şi rugăciunea, cu care să aflăm iertarea păcatelor,
aşezându-i în vistieria milei Tale. Dă-ne Stăpâne, a ne nevoi cu
înţelepciune în aceste zile rânduite de Tine spre curăţirea sufletelor
şi trupurilor noastre. Însuşi păzeşte piciorul nostru de alunecarea în
cursele înşelăciunii, pe care vrăjmaşii noştri nevăzuţi pururea ni le
întind, voind a ne prăbuşi pe noi în adâncul iadului. Dar Tu, ca Un
Milostiv, nu ne lăsa Doamne, pradă dinţilor lor, ci întăreşte-ne cu
puterea Ta dumnezeiască. Îmbracă-ne cu veşmântul milostivirii, ca să
privim cu bunăvoinţă şi dragoste pe aproapele nostru. Dă-ne şi coiful nădejdii în vremea tulburării gândurilor rele şi
întrarmează-ne cu săgeţile rugăciunii de foc, ca să doborâm pe vrăjmaşii
cei ce ne necăjesc. Moise a postit 40 de zile şi a primit din mâna Ta
tablele legii, însă acum Însuţi scrie cu degetul Tău dumnezeiesc
gândurile înţelepciunii Tale, care să ne călăuzească la tot lucrul cel
bun. Suntem firi slabe şi lesne biruite de păcat, dar cu braţul puterii
Tale ridică-ne deasupra valurilor patimilor noastre şi dă-ne a privi
spre adâncurile milostivirii Tale. Pune în inimile noastre dragostea de
rugăciune şi cu adierile dorului Tău învăluie sufletele noastre.
Învaţă-ne a iubi mai mult curăţia şi mintea noastră o arată tablă a
cugetărilor îngereşti scrise cu slovele Duhului Tău înţelepţitor. Să se
atingă de inima noastră împietrită scânteia iubirii Tale de oameni şi să
o prefacă în ceară în care cu degetul Tău dumnezeiesc să închipui
cuvinte iubitoare faţă de aproapele. Greu suferim povara neputineţelor
noastre şi adesea ne tânguim fiind biruiţi de vărjmaşii noştri nevăzuţi,
dar adâncul milostivirii şi îndurărilor Tale este mare, deci totdeauna
sprijineşte-ne cu braţul Tău puternic pe cărarea postului.